Balenele

Balenele sunt printre cele mai mari animale de pe pamânt, una dintreele balena albastra fiind chiar cel mai mare animal al tuturorvremurilor. Sunt animale blânde, inteligente; se hranesc cumicroorganisme din oceanplanctonul.BaleneleCetaceele sunt mamifere marine, cândva, stramosii lor au pe uscat.Se împart în doua mari grupe: cetaceele cu dinti (aici apartin deexemplu delfinii), respectiv cetaceele cu fanoane (balenele).Înacelasi fel ca si mamiferele terestre, cetaceele respira cu plamânii,îsi alapteaza puii, dar prin dezvoltarea unor strategii aparte s-auadaptat foarte bine mediului acvatic.Balenele Adaptarea are consecinte considerabile. Balenele au devenit uriase:cea mai mare dintre ele, balena albastra, are in medie 26 de metri sio greutate corporala de 150 de tone. Dimensiunile uriase s-audezvoltat datorita faptului ca temperatura apei este mult mai scazutadecât cea a corpului balenelor, astfel încât asemenea altor animaleacvatice, ar pierde foarte multa caldura si ar ajunge repede lahipotermie.Dar cu cât corpul este mai mare, cu atât suprafataraportata la greutatea corporala este mai mica.Ca urmare, animalelemari cedeaza relativ mai putina caldura în apa, decât cele de taliemica. BalenelePentru a înlatura riscurile traiului în apele reci, balenele audobândit niste dimensiuni uriase în cursul evolutiei. Întreaga lorconformatie serveste la economisirea energiei. Stratul adipos cu caresunt înzestrate ajuta la pastrarea temperaturii corporale constante la36-37 de grade C. În cazul balenei de Groenlanda, acest strat adipospoate avea pâna la 50 de centimetri grosime. Grasimea nu este însafixata de musculatura de dedesupt, ci are o mobilitate considerabila,alunecând practic peste stratul muscular. Corpul imens al baleneloravanseaza mai usor în apa, deoarece corpul imens nu produce vârtejuri,economisind foarte multa energie. Grasimi se stocheaza si în ficat iarîn oase se depune o cantitate mare de ulei.BaleneleHranirea: În ciuda dimensiunilor uriase, balenele nu consuma foartemulta hrana. Datorita conformatei corporale menite sa economiseascaenergia, ele nu au nevoie sa manânce cantitati prea mari. Se hranesccu mici organisme animale si vegetale-planctoni. Este cea mai bogatasursa de hrana pentru mamiferele marine. Planctonii fiindmicroscopici, nu pot însa satisface în totalitate necesarul de hranaal balenei.pag.1BaleneleFanoanele:Pentru a se putea satura cu plancton, balenele au fostînzestrate în cursul evolutiei cu niste formatiuni numite faloane.Acestea la rândul lor se termina prin niste prelungiri în forma deperie, functionînd ca o sita. Din tonele de apa introdusa în gura, eleretin doar planctonul. Fanoanele au la origine cutele planseuluibucal, nu dintii. Diferitele specii de balenesi-au dezvoltat propriile fanoane în asa fel, încât acestea sa retinadiferite componente ale planctonului, în acest fel împartind între eleresursele de hrana. Cetaceele care au fanoane lunghi si subtiri, ca deexemplu balena albastra, retin din apa microcrustaceele. Balenele carese hranesc mai mult de la suprafata apei, au nevoie de fanoane maimari. În aceasta categorie intra balena de Groenlanda si balena deVizcaya. Balena albastra, balena nordica cu înnotatoare sau balenanordica iau câte o gua imensa de apa "atacând" din jos sau din lateralmilioanele de microorganisme. Capul balenei trebuie sa fie foarte maresi puternic pentru a putea rezista la greutatea fanoanelor si lavolumul imens de apa care este flitrata. Lungimea capului balenei deVizacaya (balena de culoare deschisa) reprezinta 40% din lungimeacorporala totala, iar vertebrele cervicale sunt sudate între ele,pentru a putea mentine greutatea corpului. Toate speciile de baleneduc o viata migratoare. Parcurg cu reguralitate, drumurile între apelepolare, reci si bogate în hrana si apele tropicale, potrivite pentrucresterea puilor.Balenele nasc o data la 2-3 ani. În timpul nasterii,femela mama este înconjurata de câteva "moase" care vor ajuta noulnascut sa se mentina la suprafata pentru a respira.puiul va suge laptematern si are un spor de crestere foarte mare. În apele tropicalebalenele adulte nu au hrana suficienta. Ele vor rabda de foame pâna lasosirea verii, când stratul adipos termoizolant al puiului va fisuficient de gros pentru a putea supravietui în apele reci în care sehranesc.BaleneleClasificareBalenele fac parte din subordinul Mysticeti ordinul Cetacea. Suntgrupate în trei famili, care la rândul lor se împart în cinci genurisi în total zece specii.I Balenele netede (nu au înnotatoarea dorsala si brazda guturala):1.Balena groenlandeza-(balaeria misticetus), lungimea medie este de 17m., greutatea corporala 60-80 de tone; 2.Balena de Vizacaya-(B.glacialis), lungimea de15 m., greutatea de 50-55 tone; 3.Balena pitica-(Caperea marginata),lungimea medie 5 m., greutatea de 3-3,5 tone.pag.2II Balene cenusii (nu au înnotatoare dorsale, cu doua brazde guturalescurte: 1.Balena cenusie-(Eschirichitius robustus), lungimea de 12-15m., greutate corporala medie de 16 tone.BaleneleIII Balene brazdate (au înnotatoare dorsale si brazde (cute) guturalefoarte pronuntate.: 1.Balena albastra-(Balaenoptera musculus),lungimea medie 26 m., greutatea corporala 150 de tone; 2. Balenanordica cu înnotatoare-(B. physalus), lungimea 25 m., greutatea 80 detone; 3. Balena nordica-(B. borealis), lungimea 18 m., greutatea 30 detone; 4. Balena tropicala-(B. endeni), lungimea 13 m., greutatea 26 detone; 5.Balena cu coasa-(Megaptera novaeangliae), lungimea 16 m.,greutatea de 65 de tone;6. Balen-stiuca-(B. acutorostrata), lungimea de 11 m., greutateacorporala de 10 tone.Balena cu cocoasa- Este o "cântareata" si acrobata înnascuta, chiardaca este un lucru greu de crezut despre un animal lung de 14-17 metrisi o greutate de 65 de tone. "Cântecul" ei exprima atât de sugestivmisterele adâncurilor, încât s-au facut numereoase înregistrari desunet. Fiecare populatie de palene cu cocoasa are cântecul eispecific, care se modifica putin în fiecare an. Nimeni nu stie exactrostul cântecelor. Se pare ca masculii singuratici sunt cei care sefac auziti cel mai des, este posibil ca aceste cântece sa fie unmijloc de a-si gasi perechea. Se presupune ca fiecare cântec arcontine un mesaj. Vocea balenelor este puternica, ele pot comunica dela distante de pâna la 185 de kilometri.BaleneleBalena de Vizcaya-Este una din speciile amenintate cu diaparitia. Nuare înnotatoare dorsala si nici brazde guturale, are însa nisteproeminente pe cap si în regiunea narilor. În zilele noastre maiexista aproximativ 2000 de exemplare. Traiesc în apele putin adânci,iar pentru împerechere migreaza în apele ecuatoriale, mai calde.Femelele îsi alapteaza puii în timp de un an, dar îi îngrijesc înca2-3 ani dupa aceea.Balena cenusie-Balena cenusie sta în apropierea tarmului. Varamigreaza in regiunile arctice pentru a se hrani. În aceste locuri, caurmare a prelungiri zilelor lumina, microorganismele se înmultesc,co0nstitiuind o sursa de hrana extrem de bogata. În apele mici sehranesc cu microcrustacee si alte nevertebrate. Curmând prinsedimentul din fundul oceanului, împreuna cu miile de organismenevertebrate aspira în gura o cantitate imensa de namol, nisip sipietris.pag.3Balena albastra-Corpul acesteia, la fel ca si al celorlartor "balenebrazdate" are o forma hidrodinamica, oricât de mare ar fi.Începând dela barbie si întinzându-se posterior pâna la zona abdominala, segaseste un rând de brazde(cute). În momentul în care balena îsi umplegura cu apa, cutele se întind si maresc capacitata cavitatiibucale.Terminatiunile fanoanelor sunt mai aspre si retin aproapeexclusiv microcrustaceele. Acestea îi asigura în totalitatenecesitatile de hrana, astfel încât în timpul migrarilor respectiv inperioada de reproducere în apele tropicale nici nu rtebuie sa sehraneasca.Balena albastra poate traii pâna la 80 de ani. În trecut a fost vânataexcesiv, în prezent fiind o specie pe cale de disparitie.Ajunge lamaturitate la vârsta de 23 de ani, femelele nasc odata la 3 ani.Dacanu reusim sa protejam microcrustaceele-hrana principala a baleneloralbastre;-de efectele nocive ale poluarii apelor din zona Antartica,atunci populatia de balena albastra chiar - daca nu sunt vânate - nuva mai avea numarul de exemplare din trecut.w Balenele cu cocoasa sunt jucause si deosebit de abile; sunt atât deputernice încât ele pot sarii din apa. În reginea Antartica se hranesccu microcrustacee în regiunile nordice însa cu moruni si sardele.w Balena cu cocoasa are cele mai mari "terminatiuni în perie" lanivelul fanoanelor. Balenele "netede" (fara înnotatoare dorsale) aufanoanele mult mai mari decât cele "brazdate" Apratul de filtrare ahranei la balena de Groenlanda are fanoanele de 4 metri lungime.w Balenele nou nou nascute de Vizcaya au peste 5 metri lunghime.Femele îsi tine puiul de coada sau de spate, pâna când acesta învatasa înnoate. În timpul alaptarii trebuie sa ajunga sub corpul mamei, sidupa un timp hranirea va devenii "joaca" lui preferata.w Singurul dusman al balenei cenusii este orca (balena ucigasa).Aceasta ataca din când în când puii, pe care parintii îi apara cutrupul. Balenele ucigase pot ataca în grup chiar si balenele adulte.w Balena cu cocoasa din Alaska are o tehnica de vânatoare cu totulaparte. Se scufunda sub bancurile de pesti, suflând un "nor de bule deaer" care îi va dezorienta, dupa care se ridica brusc la suprafata siîi înghite cu sutele.w Balena cu cocoasa are o înnotatoare dorsala mica, dar cea caudalaeste lata, iar cele pectorale sunt mai mari decât ale oricareicetacee: pot ajunge 4 metri.